Top 3 tratamente medicamentoase pentru hemoroizi

Hemoroizii sunt inflamatii ale venelor anorectale, care cauzeaza o serie de simptome relativ greu de diferentiat in raport manifestarile fizice ale altor boli din categoria afectiunilor tractului digestiv inferior. In primul rand, persoanele diagnosticate cu boala hemoroidala prezinta dureri difuze in zona abdomenului inferior, precum si o presiune atunci cand se afla in pozitie sezanda. De cele mai multe ori, pacientii presupun ca aceste prime simptome sunt doar manifestari ale unei indigestii ocazionale. Totusi, exista un moment in care indigestia nu mai poate fi motivul din spatele durerii difuze, dar constante si a presiunii resimtite si anume atunci cand acestea sunt prezente pentru mai mult de o saptamana. Daca pacientul refuza sa ia in calcul vizita la un specialist, este oricand posibil ca boala sa avanseze foarte repede si ca pacientul sa se prezinte la camera de urgenta cu sangerari, dureri foarte intense, constipatie acuta si prurit anal extins. Diagnosticul este foarte simplu pentru medicul curant: criza hemoroidala. Urmatorul pas este stabilirea unui plan terapeutic adecvat stadiului in care se afla problema de sanatate a suferindului. De obicei, tratamentul antihemoroidal incepe cu o schimbare a stilului de viata, respectiv cu o dieta sau o serie de exercitii fizice special concepute pentru a stimula peristaltismul intestinal fara a produce efecte nocive asupra fragilelor vene anorectale inflamate, dar in cazul persoanei aflata deja in plina criza hemoroidala, trebuie trecut direct la un tratament medicamentos intensiv, de la care suferindul nu trebuie sa se abata.

Astfel, cele mai folosite si eficiente tratamente antihemoroidale sunt:

• Aplicarea de analgezice locale: cea mai mare problema a unui pacient care trece printr-o criza hemoroidala sunt durerile intense, ascutite si permanente. Primul pas in ameliorarea simptomelor il reprezinta analgezicele. In general, pacientii se asteapta ca medicul curant sa le prescrie un analgezic oral sau sa le administreze un analgezic intramuscular sau intravenos si daca ar fi vorba de orice alta afectiune care implica un grad ridicat de durere, acest lucru ar fi perfect adevarat. In cazul hemoroizilor, insa, datorita pozitionarii lor, sansele ca o parte din analgezicul administrat oral sa ajunga pana la muschii anorectali sunt foarte mici. De asemenea, analgezicele intravenoase sau intramusculare sunt considerate a fi prea puternice si nu sunt administrate intr-o afectiune minora pentru hemoroizii. Astfel, singura varianta de tratament ramane aplicarea de analgezice locale, foarte eficiente de altfel. Se prefera substantele active cu latenta mica si durata lunga de actiune, care sa amelioreze durerea rapid si sa nu permita aparitia unui nou puseu dureros in mai putin de sase ore. De obicei, este bine de stiut ca utilizarea in exces a analgezicelor locale conduce la scaderea efectului lor terapeutic, ceea ce inseamna ca pacientul va trebui sa treaca prin criza hemoroidala fara nici un fel de ajutor impotriva durerii.
• Administrarea de antihemoragice: spre deosebire de analgezice, substantele antihemoragice pot fi administrate atat oral, cat si local. Este indicat, insa, ca administrarea acestor tipuri de medicamente sa se faca oral doar pentru pacientii care nu sufera de tulburari de coagulare si la care probabilitatea aparitiei cheagurilor de sange este relativ scazuta. De asemenea, este bine sa se monitorizeze zona afectata de hemoragie, pentru a constata din timp care este momentul oportun de oprire a tratamentului cu antihemoragice.
• Administrarea de antibiotice: de fiecare data cand exista distrugere a barierei naturale situata la limita dintre interiorul corpului si exteriorul corpului, in zone foarte sensibile si care prezinta o ridicata concetratie microbiana, precum este zona rectului, este bine ca in schema terapeutica sa fie incluse si o serie de antibiotice cu spectru larg. Rolul acestor antibiotice este de a pastra aria respectiva cat se poate de sterila si de a impiedica formarea oricaror infectii.

Tratamente hemoroizi cu ajutorul produselor Plafar

Ultimele trei decenii au adus cu ele foarte multe inovatii in lumea medicinei. Printre aceste inovatii se numara si o serie de terapii pentru tratamentul bolii hemoroidale. Daca la finalul secolului trecut, atat pacientii, cat si medicii preferau metodele de tratament chirurgicale sau cele care foloseau substante medicamentoase clasice, noul mileniu a condus la o revolutie a naturii, revolutie care se reflecta si la nivelul terapiilor preferate. Astfel, datorita dorintei pacientilor de a se trata cu ajutorul unor remedii naturale, provenite din plante medicinale, oamenii de stiinta au cercetat eficacitatea diverselor principii extrase din aceste plante in lupta cu boala hemoroidala. Cele care au prezentat un raport eficient intre beneficiul terapeutic si efectele adverse au fost incluse in preparate farmaceutice si comercializate pentru tratamentul hemoroizilor. In Romania, compania Plafar detine cea mai larga paleta de produse farmaceutice naturiste, utilizate atat in scop curativ, cat si in scop preventiv, de catre persoane cu varste cuprinse intre cincisprezece ani si optzeci de ani.

Prin urmare, cele mai folosite produse Plafar sunt:

• Ceaiul de stejar: in acest caz, se foloseste coaja de stejar, recoltata la finalul lunii mai si uscata timp de cateva luni. Se prefera ca arborele sa aiba cel putin zece ani de viata, pentru a putea contine principiile active necesare tratamentului bolii hemoroidale. Prin urmare, coaja de stejar are efect antiseptic, antidiareic, hemostatic si cicatrizant. Este bine de stiut ca efectul antidiareic apare doar la administrare pe cale orala, pe cand celelalte trei efecte se manifesta atat la administrare locala, cat si la administrare pe cale orala. In cazul bolii hemoroidale, se foloseste coaja de stejar sub forma de decoct concentrat. Astfel, se vor adauga aproximativ 30 de grame de produs la 250 ml de apa si se vor fierbe timp de douazeci de minute. Este de preferat ca procesul de fierbere sa se continue pana cand volumul initial de apa ajunge sa se injumatateasca, chiar daca timpul va depasi cele douazeci de minute. Se strecoara printr-un filtru de tifon imediat. Ulterior, se asteapta aproximativ o ora si se foloseste lichidul obtinut pentru bai de sezut sau pentru cataplasme care se aplica direct pe rana. Tratamentul se repeta o data pe zi, in perioada dintre crizele hemoroidale si de pana la sase ori pe zi, in plina criza hemoroidala.
• Ceaiul de troscot: cunoscuta drept Polygonum aviculare pentru lumea stiintifica, troscotul este una dintre cele mai utilizate plante medicinale cu efect antihemoragic, cicatrizant, astringent si slab antibacterian. Spre deosebire de stejar, troscotul nu este un arbore, ci o planta perena, de la care se folosesc florile, frunzele si tulpinile. Ele se culeg incepand cu mijlocul lunii aprilie pana la finalul lunii iunie, moment in care se usuca timp de doua luni. Ulterior, se poate prepara decoctul specific ce face parte din schema de terapie antihemoroidala. Prin urmare, 250 ml de apa clocotita se adauga peste 45 de grame de produs uscat si se lasa in contact timp de jumatate de ora. Decoctul obtinut se filtreaza printr-un filtru de panza sau de tifon, operatia repetandu-se de oricate ori este nevoie pana cand filtratul devine perfect limpede. Este interzisa utilizarea unor filtre de metal, deoarece acestea vor dezactiva principiile active din troscot. Pacientul va efectua bai de sezut cu acest decoct, timp de sase zile, de doua ori pe zi. Se poate utiliza si sub forma de cataplasme, dar doar in cazurile in care hemoroizii sunt sangeranzi.
• Tinctura de tataneasa: este un produs pe baza de alcool, fiind, de fapt, un macerat de radacina de tataneasa. Fiind un foarte bun antiinflamator, antihemoragic si calmant, produsul este recomandat in tratamentul afectiunilor cu caracter inflamator, care afecteaza zonele periferice ale corpului. Hemoroizii intra in aceasta categorie si pot fi tratati cu succes cu ajutorul tincturii de tataneasa. Este de preferat ca tinctura sa nu se aplice direct pe locul afectat, ci sa se foloseasca prin intermediul unor comprese.

Raspandirea hemoroizilor in randul populatiei

Boala hemoroidala este una dintre cele mai comune afectiuni ale ultimelor doua secole. Desi nu este o problema care a fost dezvoltata recent, fiind mentionata inca din perioada antica de catre medicii egipteni si greci, a cunoscut o adevarata explozie incepand cu mijlocul ultimului secol al mileniului trecut. Motivul este simplu: la inceputul anilor 1950, s-a petrecut o importanta schimbare a stilului de viata. Astfel, oamenii au devenit sedentari, au capatat din ce in ce mai multe responsabilitati, ceea ce i-a facut stresati si nervosi, si-au diversificat alimentatia cu produse aparute recent pe piata sau cu produse pe care nu si le permiteau cu cateva luni in urma si si-au schimbat mediul de viata, mutandu-si locuinta din zona rurala spre zona urbana. In cazul unor tari, migrarea masiva a populatiei spre orase are loc cu aproximativ douazeci de ani mai devreme, dar sunt putine la numar. Prin urmare, o schimbare atat de brusca si atat de completa a stilului de viata anterior conduce la dezvoltarea unor noi maladii, specifice noului mediu, maladii printre care se numara si boala hemoroidala.

Primele spitale care au oferit informatii in legatura cu raspandirea surprinzatoare bolii hemoroidale au fost cele din vestul Europei. Ulterior, oamenii de stiinta americani au condus o serie de studii, pe perioade lungi de timp sau pe perioade scurte de timp, studii care i-au ajutat la formularea unei descrieri amanuntite a modului de aparitie si de evolutie al bolii hemoroidale. Concluziile studiilor de scurta durata sunt putin surprinzatoare: hemoroizii sunt inflamatii ale venelor anorectale, marimea acestor inflamatii fiind influentata puternic de valoarea tensiunii arteriale, de valoarea glucidelor din sange, de greutatea pacientului si, in general, de starea sa de sanatate. Astfel, s-au dezvoltat o serie de scheme terapeutice bazate pe ameliorarea acestor cauze aparente a bolii hemoroidale. Din pacate, s-a descoperit ca tratarea cauzelor aparente nu duce la o ameliorare importanta a starii pacientului. Prin urmare, s-a trecut la un tratament simptomatic, tratament care este utilizat si in prezent.

Studiile de lunga durata prezinta o cu totul alta imagine asupra hemoroizilor decat au presupus specialistii initial, observand tiparul aparitiei bolii hemoroidale inainte de mijlocul secolului trecut. Astfel, ideea ca inflamatia venelor anorectale este o boala a varstei a treia a fost dovedita ca fiind cert gresita: hemoroizii afecteaza toate categoriile de populatie, fiind inregistrati pacienti care se afla in perioada preadolescentina, dar si pacienti care sunt la menopauza sau la andropauza, precum si pacienti care au trecut de varsta de 80 de ani. De asemenea, este bine de stiut ca hemoroizii afecteaza mai mult pacienti de sex feminin si, in general, pacienti aflati peste varsta de 25 de ani. Motivul pentru care femeile sunt afectate mai decat barbatii este simplu: femeile trec prin mai multe schimbari fiziologice pe parcursul vietii decat barbatii. Cresterea si scaderea nivelului hormonal sunt mai accentuate la femei, mai ales la femeile care intra sau ies din perioada de graviditate.

Un alt aspect important descoperit la finele studiilor de lunga durata este faptul ca pozitia geografica influenteaza puternic aparitia hemoroizilor. Astfel, s-a demonstrat ca majoritatea pacientilor de varste extreme, diagnosticati cu hemoroizi si cu diverse complicatii ale acestora, si-au petrecut toata viata in tari dezvoltate. Poate parea ciudat, dar accesul la o alimentatie potrivita si la un stil de viata adecvat nu inseamna intotdeauna ca persoana respectiva este sanatoasa. O data cu cresterea prosperitatii unei tari apar si o serie de produse alimentare care sunt destinate prepararii si consumului rapid, care nu contin principii nutritive utile pentru organismul uman pe perioade lungi de timp. Sedentarismul este o alta problema a societatilor foarte dezvoltate: oamenii sunt atat de obisnuiti cu un anumit program si cu o munca de birou, incat nu mai recunosc necesitatea efectuarii unor exercitii fizice, atat pentru intretinerea aspectului fizic, cat si pentru sanatatea organismului. Nici vedetele nu scapa de acesta boala, dovada probabil a stilului de viata necontrolat.

Tratamentul psihologic pentru simptomele hemoroizilor

Exista o serie de afectiuni fizice care necesita nu doar o interventie medicala medicamentoasa, ci si una psihologica. Practic, pacientul trebuie ajutat psihologic sa isi inteleaga boala, sa o accepte, sa isi respecte tratamentul indicat de medicul curant si sa isi pastreze optimismul in legatura cu sansele de succes ale terapiei pe care o urmeaza. Printre bolile in care este indicat si o vizita la un psiholog se numara si boala hemoroidala. De ce este atat de importanta o terapie psihologica pentru pacientii care sufera de hemoroizi? Raspunsul este simplu: hemoroizii sunt o boala cronica, imposibil de vindecat, care cauzeaza dureri foarte mari pacientilor si care pot genera aparitia unor momente dificile in viata personala, profesionala si sociala a suferinzilor. Exista foarte multi pacienti care refuza sa isi informeze familiile in legatura cu boala de care sufera sau care nu le permit membrilor familiei sa ii ajute in efectuarea corecta a tratamentului. De asemenea, unii pacienti se simt incomod in viata de zi cu zi, atunci cand trec printr-o criza hemoroidala si nu isi pot indeplini toate sarcinile la serviciu sau la domiciliu.

Cum functioneaza tratamentul psihologic impotriva hemoroizilor? Este o discutie indelungata intre pacient si psihologul pe care i l-a recomandat medicul curant sau un psiholog pe care si l-a ales singur, cu care se simte in siguranta. Persoana in cauza trebuie sa isi exprime toate indoielile, sa puna intrebari atunci cand simte ca nu este complet informat si trebuie sa plece de la sesiunile cu psihologul cu o nou capatata incredere in sine si in tratamentul pe care il urmeaza. De asemenea, este bine de stiut ca sunt psihologi care recomanda ca pacientul sa vina la una sau la mai multe sedinte cu unul dintre membrii familiei, pentru a discuta cu calm despre toate aspectele bolii. Daca nu va simtiti confortabil facand acest lucru, trebuie sa incercati sa intelegeti de ce preferati sa treceti prin aceasta experienta singur si daca se poate modifica ceva in sistemul dumneavoastra de gandire.

Psiholog

Toti medicii cunosc teoria care sustine ca un pacient fericit este un pacient sanatos. Prin urmare, daca prin sedintele de consiliere psihologica cu un specialist, suferindul se poate simti mai in siguranta si mai increzator in tratament, este indicat ca medicul curant sa prezinte si aceasta varianta de terapie persoanei diagnosticate cu hemoroizi. Totusi, exista vreo baza fiziologica pentru teoria mai sus prezentata? Da, exista. In corpul uman se petrec o serie de schimbari importante in functie de starea de spirit a pacientului. Atunci cand acesta este fericit, sistemul nervos central primeste o cantitate impresionanta de dopamina si de morfina endogena, ceea ce face ca persoana in cauza sa resimta o scadere importanta a intensitatii durerii, dar si o scadere a timpului necesar vindecarii. Pe de alta parte, daca pacientul este relaxat si are un stil de viata in care stresul cotidian nu intervine foarte mult, corpul sau secreta o serie de substante care il protejeaza de diversi factori patogeni, printre care se afla si aceia care induc aparitia constipatiei cronice, a bolilor asociate hemoroizilor sau a factorilor proinflamatorii. In sens opus, daca suferindul este trist, deprimat si refuza sa fie ajutat in orice fel, corpul raspunde in mod adecvat si trimite in continuare, la locul afectat, substante chimice care sporesc durerea si care agraveaza boala hemoroidala. Unii pacienti doresc sa stie daca se pot vindeca de hemoroizi doar cu ajutorul terapiei psihologice. Raspunsul este nu. Boala hemoroidala nu este o afectiune cauzata de o modificare a echilibrului dintre dopamina si serotonina de la nivelul sistemului nervos central si, prin urmare, nu poate fi vindecata de o reglare a acestui echilibru printr-o imbunatatire a starii de sanatate psihica a pacientului.

Pozitii de yoga pentru hemoroizi

Pentru a intelege legatura dintre practicarea yoga si procesul de vindecare al bolii hemoroidale, trebuie sa avem cateva notiuni fiziopatologice despre aceasta afectiune atat de comuna. Astfel, definitia data de manualele de medicina este doar aparent simpla: hemoroizii sunt inflamatii ale venelor anorectale. Problema adevarata devine evidenta abia dupa ce pacientul intelege urmatoarea informatie: canalul rectal este format dintr-o serie de muschi de dimensiuni reduse si de forma circulara. Acesti muschi au o forta de contractie foarte mare, ceea ce se traduce printr-o presiune ridicata intr-un spatiu limitat. Pentru a putea sa se mentina functionarea corecta a acestor muschi, este necesara o oxigenare adecvata, oxigenare care este asigurata, la randul ei, de o retea de complexa de vase de sange. Peretii vaselor de sange de la nivelul canalului rectal sunt construiti din anumite materiale biologice, materiale care nu se gasesc decat in zone ale corpului in care presiunea interna este ridicata. Intregul sistem digestiv si mai ales cel inferior respecta legile fizicii. Astfel, este necesara o echilibrare a presiunii venita din mediul intern cu presiunea externa pentru ca sistemul sa functioneze la parametri optimi. Practic, in momentul in care oricare dintre presiuni se modifica, pacientul devine predispus la aparitia hemoroizilor. Tratamentul este, de cele mai multe ori, medicamentos, dar sunt pacienti care prefera metodele alternative, cum sunt terapiile naturiste sau cele fizice. In mod evident, printre terapiile fizice se numara si practicarea yoga.

Yoga si hemoroizii

Cele mai folosite pozitii de yoga in terapia antihemoroidala sunt:

• Lumanarea: presupune foarte putina conditie fizica preexistenta inceperii acestui tip de tratament. Practic, pacientul se aseaza pe spate la aproximativ douazeci de centimetri de un perete perfect drept. Incet si fara a brusca muschii picioarelor sau ai partii inferioare a spatelui, va ridica cate un picior si le va aseza pe perete. Apoi, pacientul se va deplasa spre perete pana cand distanta dintre partea posterioara a coapselor si perete este de doar cativa centimetri. Este de preferat chiar ca picioarele sa atinga peretele in intregime, daca pacientul are suficienta flexibilitate. Acest exercitiu ofera posibilitatea micsorarii presiunii pe care corpul pacientului o aplica pe zona lombara si pe zona pelviana, ceea ce se traduce, cel putin in teorie, printr-o scadere a inflamatiei de la acest nivel. Totusi, daca pacientul nu are suficienta flexibilitate, pozitia „lumanare” poate induce o anumita stare de stres muscular si poate genera dureri ascutite, intense, dar de scurta durata. Exercitiul trebuie efectuat prima data cu foarte mare grija si, daca persoana in cauza nu il poate executa corect, se poate trece la urmatorul exercitiu yoga pentru tratarea hemoroizilor.
• Indoirea trunchiului: pozitia necesita putine explicatii, fiind mai mult decat evidenta. Totusi, este bine de stiut ca pacientul trebuie sa se aseze pe o suprafata perfect plana si, daca este posibil, pe o suprafata dura. Astfel, este indicat ca persoana in cauza sa exerseze pe parchet si nu pe covor. Totodata, efectuarea acestui exercitiu yoga pentru hemoroizi este complet interzisa daca pacientul se afla pe o suprafata dura, dar rece, cum este gresia sau marmura. Pozitia are drept scop micsorarea presiunii de la nivelul intregului tract gastro – intestinal, pentru a reduce posibilitatea instalarii stazei gastrice si, prin urmare, aparitia constipatiei de faza cronica. Problemele cu aceast exercitiu se prezinta atunci cand pacientul trebuie sa il repete. De obicei, indoirea trunchiului necesita dedicarea a aproape jumatate de ora pe zi, timp in care pacientul trebuie sa execute cam o suta de repetari. Din pacate, daca persoana in cauza nu are o conditie fizica medie spre buna, repetarile devin dureroase si practic imposibile dupa a douazecea oara. Pentru acesti pacienti, exista si alte variante de exercitii yoga.
• Pozitia copilului: pacientul se aseaza in genunchi, cu bratele perfect intinse si cu palmele pozitionate pe coapse. Mentine aceasta pozitie timp de cateva secunde, numarand pana la zece. Apoi, se apleaca in fata cu grija, deplasand si bratele in aceiasi directie, pana cand palmele ating podeaua, iar pieptul pacientului se afla asezat pe coapse. Pozitia trebuie mentinuta timp de zece secunde, apoi exercitiul se repeta de cel putin cincisprezece ori. Acest exercitiu imbunatateste respiratia pacientului, dar si circulatia sangelui din portiunea inferioara a corpului, deci si din zona anala, conducand la diminuarea sanselor de aparitie a hemoroizilor.

Operatia laser pentru hemoroizi

Dezvoltate in ultimul deceniu, procedurile de operatie cu laser a hemoroizilor sunt relativ simple si lipsite de complicatii. De asemenea, ele sunt indreptate catre o categorie de pacienti care nu mai au alte alternative de tratament sau care refuza alte variante terapeutice. De obicei, vorbim despre pacienti care sufera de boala hemoroidala de zece sau douazeci de ani, care au trecut prin multiple crize hemoroidale si care nu isi doresc sa repete experienta. Desi au existat in lumea medicala de mai bine de treizeci de ani, operatiile cu laser au devenit accesibile publicului larg abia la inceputul mileniului III, atunci cand s-a inventat o aparatura suficient de mica pentru a putea fi portabila si suficient de ieftina pentru a nu mai ridica pretul interventiei chirurgicale la nivele greu de atins de oamenii obisnuiti.

In momentul de fata, exista doua tipuri mari de interventii asupra hemoroizilor: chirurgicale sau non – chirurgicale. Daca vorbim despre interventii chirurgicale, este bine de stiut ca doar cateva folosesc terapia cu laser, dar nu o folosesc ca metoda principala de eliminare a venelor anorectale inflamate, ci ca metoda de pregatire a campului de operatie. Practic, medicul introduce un tub subtire in canalul rectal, tub care contine un dispozitiv cu laser. Acest laser este indreptat spre orice zona care prezinta scurgeri de sange, spre a o cauteriza. Interventia chirurgicala nu poate avea loc daca membrana care formeaza canalul rectal nu este perfect sterila, ceea ce nu se poate realiza daca pacientul sangereaza. Astfel, prin inchiderea ranii care supureaza, se asigura conditiile ideale pentru inceperea procedurii de eliminare efectiva a hemoroizilor. Cauterizarea cu laser este o metoda eficienta, daca este folosita in mod corespunzator. Daca medicul care efectueaza cauterizarea indreapta laserul si spre alte portiuni din canalul rectal decat cele care sangereaza, exista posibilitatea ca mucoasa rectala sa fie afectata si sa se creeze noi puncte de hemoragie. Din aceasta cauza, de cele mai multe ori, se prefera sa se astepte ca sangerarea sa se opreasca de la sine, pentru a evita orice fel de complicatii. Laserul se foloseste doar in cazuri de urgenta, cand pacientul se prezinta cu o vena anorectala majora fisurata.

Interventiile non – chirurgicale folosesc terapia cu laser mult mai des decat si-ar putea inchipui pacientul. Spre deosebire de procedurile chirurgicale, cele non – chirurgicale utilizeaza lasere cu frecvente diferite, in functie de rolul laserului in procedura si in functie de problema fiecarui pacient in parte. De exemplu, pentru hemoroizii externi care nu sangereaza, se foloseste un laser cu frecventa scazuta, doar pentru a indeparta orice urma de elemente patogene de pe hemoroidul respectiv, care este, ulterior, indepartat prin alte metode, cum sunt crioterapia sau diverse ligaturi. Daca hemoroidul se afla in interiorul canalului rectal, se utilizeaza un aparat complex, format dintr-o camera de filmat, un dispozitiv de luminat si un filament cu laser cu frecventa medie. In acest caz, laserul este atat sterilizant, cat si slab cauterizant. De obicei, frecventa de functionare a laserului ajuta la formarea unei plase subtiri la suprafata ranii deschise, ceea ce conduce la oprirea hemoragiei.

Exista o interventie non – chirurgicala speciala, care foloseste doar terapia laser pentru indepartarea venelor anorectale inflamate: YAG – laser fotocoagulare. Astfel, energia expulzata de laser conduce la coagularea practic instantanee a sangelui. Pasul urmator este schimbarea frecventei de functionare a laserului si cauterizarea venei sangerande la cativa milimetri mai sus de locul unde s-a coagulat sangele. Ulterior, intregul hemoroid este pulverizat si eliminat prin drenarea zonei respective. Post – operator, pacientul care a fost operat cu YAG – laser fotocoagulare nu are voie sa consume alimente solide timp de cinci zile, pentru a evita formarea unui bol fecal in aceasta perioada. Cele cinci zile sunt absolut necesare mucoasei rectale pentru a se vindeca in intregime si muschilor rectali pentru a reveni la tonicitatea initiala. Se folosesc lasere cu dioxid de carbon pentru aceasta interventie, gaz care se transforma in monoxid de carbon la ardere. Acesta are proprietati cicatrizante si stimulatoare ale circulatiei periferice in cantitati mici, refacand tesutul afectat.

Reducerea mancarimilor cauzate de hemoroizi

Reducerea mancarimii cauzate de hemoroizi este una dintre principalele scopuri ale terapiei antihemoroidale. De obicei, senzatia de mancarime apare inaintea sangerarii si dupa ce pacientul a inceput sa simta o durere usoara in zona rectului, dar nu este foarte intensa si nici permanenta. Aceasta senzatie devine o problema, intr-adevar, abia in momentul in care pacientul prezinta sangerari, datorita fisurarii peretelui venelor anorectale. Pentru a preveni orice situatie neplacuta, este bine de stiut ca au fost dezvoltate o serie de metode de tratament pentru reducerea mancarimii cauzate de hemoroizi.

Astfel, printre aceste metode se afla:

• Prepararea unui amestec de aloe vera, ulei de masline si ulei de arbore de ceai: aloe vera este bine cunoscuta pentru calitatile sale antiinflamatoare, antipruriginoase si slab analgezice. Uleiul de masline are efect calmant asupra pielii, iar uleiul de arbore de ceai are efect racoritor. Practic, se iau doua parti de aloe vera, o parte de ulei de masline si o parte de ulei de arbore de ceai si se amesteca pana la omogenizare. Crema obtinuta se va aplica cu atentie pe zona afectata, de cate ori este nevoie. Este de preferat ca tratamentul in sine sa nu dureze mai mult de sapte zile pe luna. Uleiul de masline trebuie sa fie de uz medicinal, nu pentru uz alimentar, iar uleiul de arbore de ceai trebuie sa fie extras din scoarta arborelui de ceai, nu din frunzele sale. De asemenea, este bine de stiut ca amestescul este interzis pacientilor care sunt alergici la oricare dintre componente, chiar daca el este administrat doar extern.
• Igiena locala corespunzatoare: este surprinzator cat de mult poate sa ajute o curatare adecvata a locului afectat. Se recomanda pacientilor care sufera de hemoroizi sa nu foloseasca apa fierbinte, dar nici apa rece. De asemenea, este de preferat ca apa utilizata pentru spalare sa nu fie luata direct de la robinet, ci sa fie fiarta si apoi racita. Daca este posibil, ar fi bine ca pacientul sa se spele cu infuzie de plante cu activitate antihemoragica si cicatrizanta, infuzie adusa la temperatura camerei. Printre plantele respective se afla scoarta de stejar, scoarta de castan, frunzele de lumanarica, frunzele si florile de coada soricelului, dar si florile de coada calului. Igiena locala trebuie efectuata de minim doua ori pe zi si intreg procesul trebuie sa dureze aproximativ zece minute.
• Eliminati alergenii: exista anumiti alergeni ascunsi in diferite produse folosite in constant in viata de zi cu zi. In principal, alergenii se intalnesc in detergent, sapun, sampon, dar si in hartia igienica care are parfum. Prin urmare, li se recomanda pacientilor care sufera de mancarimi datorate hemoroizilor sa elimine aceste produse si sa le inlocuiasca cu variantele lor hipoalergenice. In cazul produselor care miros, ele trebuiesc inlocuite cu produse care nu miros si in cazul produselor colorate, cu produse incolore sau de culoare alba.
• Aplicarea de creme antipruriginoase: de cele mai multe ori, in cremele antihemoroidale exista si o componenta antipruriginoasa, dar exista si creme antipruriginoase ca atare. Crema trebuie aplicata dupa ce s-a efectuat o toaleta adecvata si doar de trei ori pe zi. Daca unguentul se foloseste de mai multe ori pe zi sau la mai putin de opt ore diferenta, acesta nu va mai functiona dupa cateva zile de tratament.
• Pacientul nu trebuie sa se scarpine: este regula esentiala a tratamentului antipruriginos in boala hemoroidala. In cazul adultilor, nu este complicat de inteles si nici complicat de aplicat. Problema apare in cazul copiilor. Solutia ramane, din pacate, doar cea evidenta: vigilenta parintilor. De asemenea, trebuie explicat copiilor motivul pentru care nu au voie sa se scarpine: daca introduc in rana bacterii din exterior, aceasta se va infecta, ceea ce conduce la dureri, febra si greata si necesita un tratament separat, antibacterian.